Every time I stumble down, I look up to my Beloved Supreme for help. To my wide surprise He is already there waiting to offer me comfort and assistance. He is always there waiting for us to call Him with a heart of tears, but so many times we totally forget Him and ignore Him. Let us not forget Him anymore, let us not feel alone even in our darkest hours, because Divinity, our Source, suffers even more then we do when it sees that we suffer. Unfortunately He is helpless, unless we sincerily ask for His help. And there is no higher joy for Him but to help us, His children, and to see that we are happy.
De fiecare dată când mă împiedic și cad, privesc în sus către Iubitul Suprem după ajutor. Spre marea mea surpriză, El este deja acolo așteptând să îmi ofere alinare și asistență. El este mereu acolo așteptând ca noi să-l chemăm cu o inimă plină de lacrimi, însă de multe ori noi Îl uităm sau Îl ignorăm cu totul. Haideți să nu-l mai lăsăm în uitare, haideți să nu ne mai simțim singuri, chiar și în cele mai întunecate momente ale noastre, pentru că Divinitatea, Sursa noastră, suferă chiar mai mult decât noi atunci când ne vede că suferim. Din păcate, El nu poate face nimic, decât dacă Îi cerem cu sinceritate ajutorul. Și nu există bucurie mai mare pentru El decât aceea de a ne ajuta pe noi, copii Lui, și de a vedea că suntem fericiți.
Cristi
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu