Suffering and prayer - Suferința și rugăciunea

When we are in pain, when we suffer or we are depressed our only medicine is prayer. It is hard to meditate when you do not have an inner poise. When we are unhappy it is because we lost our connection with the divinity that abides inside us.If we pray with all our heart till tears will come into our eyes, then the blessingful divinity must come upon us. Cause we are Her children, and if we show that we really need Her, She will be there. Our problems come because we forget God, we forget our essence, and we expect satisfaction, happiness from peoples, from places, from our pets and many other ordinary things. Is nothing wrong in loving all of these things, but even if they will offer us some joy, the everlasting joy, happiness and real satisfaction will  come from inside us, from our own divinity. So let us feed our divinity, rely only on it and we are bound to be happy even in hell. Because wherever there is divinity, there is happiness. When happiness is missing, divinity is missing and we need to call Her back. Intense pure prayer is the way we can show divinity that we really need and want Her presence.
It is a nice real story of a famous Romanian monk about this subject. He said: ” I was in the church, late in the evening, doing my regular prayers. Nobody was around so I was enjoying my intimacy with God. At some point I heard some noises. When I looked in the back corner of the church I saw an old lady, on her knee with her eyes closed, praying very intense. What I could hear was ” Oh Lord do not leave me, Oh Lord do not leave me!” . While she was praying tears were rolling from her eyes. Suddenly a very intense light came unto her head and stay there during her prayer. Then I said to myself, I have been in these monastery for such a long time, trying to have a spiritual life, but the intensity of my prayer is far behind the prayer that this ordinary woman showcase here today. God just gave me a lesson today, that true faith is to be found anywhere where there is a sincere inner cry for Him.”
So if we are unhappy then prayer is the medicine that will restore our inner health. Let us pray!

Atunci când suntem in durere, când suferim sau suntem deprimați  singurul nostru medicament este rugăciunea. Este dificil să meditezi atunci când nu ai o armonie interioară. Atunci când suntem nefericiți asta se datorează faptului că ne-am pierdut legătura cu divinitatea din noi. Dacă ne rugăm din toată inima până când lacrimi vor șiroi din ochii noștri, atunci divinitatea cea plina de binecuvântare trebuie să vină  la noi. Căci suntem copii ei, și dacă îi arătăm că avem într-adevăr nevoie de Ea, Ea va fi acolo. Problemele noastre apar pentru că-l uităm pe Dumnezeu, ne uităm esența, sursa și așteptăm satisfacție, fericire de la oameni, de la locuri, de la animalul nostru de companie sau de alte lucruri obișnuite. Nu e nimic rău să iubim toate aceste lucruri, dar chiar dacă ele ne pot oferi o oarecare bucurie, bucuria de durată, fericirea și satisfacția reală vor veni din interiorul nostru, de la propria noastră divinitate. Așa că haideți să hrănim divinitatea din noi și să ne bazăm doar pe ea și vom fi obligați să fim fericiți chiar și în iad. Căci oriunde se află divinitatea este fericire. Atunci când fericirea lipsește divinitatea lipsește și trebuie să o chemăm înapoi. Rugăciunea intensă și pură este modul în care putem arăta divinității că avem nevoie cu adevărat și ne dorim prezența Ei.
Există o întâmplare reală foarte interesantă din viața unui călugăr român  legată de acest subiect. El povestește: „Eram în biserică seara făcându-mi rugăciunile mele obișnuite. Nu era nimeni în jur și mă bucuram de intimitatea mea cu Dumnezeu. La un moment dat am auzit niște zgomote. Când m-am uitat am văzut în fundul bisericii o bătrânică așezată în genunchi, cu ochii închiși care se ruga foarte intens. O puteam auzi cum spune „Oh, Doamne nu ma lăsa, Oh Doamne nu mă lăsa!” În timp ce se ruga lacrimi îi curgeau pe obraz. Dintr-o dată o lumină foarte puternică a coborât asupra ei și a rămas acolo pe toata durata rugăciunii ei. Atunci mi-am spus, „Am fost in mănăstire atâția ani, încercând să duc o viață spirituală, dar rugăciune mea nu are nici pe departe intensitatea pe care o are rugăciunea acestei femei. Dumnezeu mi-a dat o lecție azi și anume că adevărata credință se găsește oriunde există un plâns interior sincer pentru El.”
Deci dacă suntem nefericiți rugăciunea este medicamentul ce ne va face bine. Hai sa ne rugăm!

Cristi