Cu mulţi ani înainte un căutător a venit la un mare Maestru indian, Swami Bhaskarananda la o întâlnire şi i-a pus câteva întrebări. Bhaskarananda a răspuns tuturor celorlalţi la întrebări cu excepţia acestui căutător. În schimb el l-a insultat şi l-a alungat de acolo.
Toată lumea a fost şocată de comportamentul Maestrului, şi căutătorul a mers acasă foarte trist. Dar în acea noapte el a avut un vis, şi în vis, Swami Bhaskarananda i-a răspuns la întrebări cu cea mai mare afecţiune.
În ziua următoare căutătorul le-a spus celorlalţi de ce Maestrul nu i-a răspuns la întrebări în faţa lor. Ceilalţi au pus întrebările lor cu cea mai mare sinceritate şi umilinţă, în timp ce el şi-a pus întrebările cu o uriaşă mândrie. De aceea Swami Bhaskarananda l-a insultat în loc să-i răspundă la întrebări. Noaptea Swami Bhaskarananda l-a iertat şi i-a răspuns la întrebări. Căutătorul a fost foarte mulţumit cu răspunsul la întrebări şi extrem de recunoscător că Swami Bhaskarananda a iluminat mândria lui.
Mândria separă, umilinţa uneşte. Mândria este viziunea unui orb. Umilinţa este viziunea unui om-Dumnezeu. Un Maestru ştie că un căutător nu poate primi nimic dacă mândria este ceea ce el are şi ceea ce el este. Umilinţa este receptivitate în cel mai pur sens al cuvântului. Umilinţa urează bun venit atât lui Dumnezeu Creatorul cât şi lui Dumnezeu creaţia în viaţa lui mereu-crescândă şi în inima lui mereu-plină de avânt.
Sri Chinmoy
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu